Naruja, “inima Vrancei”
29 Oct 2012

Satul din ținutul istoric al Țării Vrancei este un punct de referință în descoperirea țării noastre din punct de vedere istoric, etnografic, cultural, natural și turistic. Această zonă beneficiază de, probabil, cea mai interesantă și mai sugestivă legendă, care spune că, ”Pe-un picior de plai, pe-o dură de rai..” se întinde ținutul Țării Vrancei. Conform poveștii numele ținutului, Vrancea, vine de la Baba Vrâncioaia, mamă a șapte feciori tineri și viteji, care au fost trimiși să lupte alături de domnitorul Ștefan cel Mare, într-unul dintre războaiele sale împotriva turcilor. Drept recompensă pentru vitejia arată în luptă, domnitorul le-a dăruit în stăpânire șapte munți care să alcătuiască un ținut care să poarte numele de ”Țara Vrancei”. Atunci fiecare dintre cei șapte frați și-au întemeiat sate, la poalele munților, sate care le poartă numele și astăzi: Bodeşti, Spireşti, Negrileşti, Bârşesti, Spulber, Păuleşti si Nistoreşti.

Unul dintre cele mai autentice sate ale Țării Vrancei este localitatea Năruja, unul dintre cele mai vechi sate răzășești, socotită ”inima Vrancei”. Această informație se bazează pe înscrierile istoricilor M. Caianu și A. Candrea din monografia ”Dicționarul județului Putna” din 1983. Pe harta domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir apare localitatea Vranczia, care a fost ulterior identificată ca Năruja de azi. De altfel, datorită particularităților economice, sociale sau religioase, D. Cantemir a denumit în lucrarea sa ”Descriptio Moldavie” această zonă ca fiind Republica Vrânceană, ca un reper la spiritul de egalitate, hotărât și liber pentru apărarea obștilor de răzești.

Aflată în inima Munților Vrancei, la 55 de km de municipiul Focșani, comuna Năruja este una dintre cele mai frumoase localități ale ținutului, cu oameni gospodari, frumoși la chip și la suflet. Comuna cuprinde patru sate (Năruja, Petrești, Podu Stoica, Podul Nărujii, Rebegari), și ca alte sate din Vrancea arhaică satele sunt răsfirate pe dealurile din jur, distanța dintre ele fiind destul de mare.

Există legende care circulă despre Năruja, iar într-o însemnare făcută în ”Dicționarul județului Putna” se consideră ca denumirea localității se trage de la o întîmplare cu o fată pe care o chema Ruja și care a murit înecată în apa Zăbalei, trecând valea din satul Petrești. La sfârșitul sec. XIX, oficialitățile vremii au socotit Năruja ca o zonă indicată pentru construirea unui castel regal, înainte de ridicarea Peleșului la Sinaia.

Năruja este socotită de vrânceni drept centrul luptei pentru scoaterea moșiei de sub regimul boieresc. Tradiția libertății și crezul în vechile structuri devălmașe ale obștei vrâncene a determinat ridicarea la luptă a vrâncenilor în frunte cu preotul Șerban Bălan din Năruja, încheiată cu biruința Vrancei împotriva lui Ruset Roșcovanul și întoarcerea la vechea obște liberă, tradițională.

Ca obiective turistice, în Năruja se întâlnesc: biserica ”Sf. Cuvioasa Parascheva”, festivalul folcloric ”Comoara Vrancei”, case cu arhitectură arhaică și tradițională, obiceiuri specifice zonei (surația, vălăritul, obiceiuri de iarnă), produse naturale sau meșteșuguri tradiționale (țesături, încondeiere ouă).

      Pentru informatii despre alte programe desfasurate sub egida Uniunii Europene in Romania, cat si pentru informatii detaliate privind procesul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana, puteti sa vizitati pagina de internet a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania. ec.europa.eu/romania
      Acest site nu reprezinta pozitia oficiala a Comisiei Europene. Intreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea si coerenta acestor informatii apartine persoanelor care au initiat pagina web www.tara-vrancei.ro. Toate informatiile, privind Programul National de Dezvoltare Rurala, furnizate in aceasta pagina sunt distribuite GRATUIT si nu sunt destinate comercializarii.