Traditii de iarna in Tara Vrancei – comuna Barsesti
28 Dec 2012

Vrancea este un tinut aflat la intalnirea provinciilor istorice romanesti. Alaturi de frumusetile ei naturale, Vrancea impresioneaza prin adancile sale radacini in istorie, purtand peste veacuri marturii ale portului, credintelor si obiceiurilor dacice, prin expresivitatea si frumusetea artei populare, fie ca este vorba de port, tesaturi, de prelucrarea lemnului ori cantecul si dansul popular. Pasind pe drumurile Vrancei puteti ajunge la Barsesti, locul de legenda al marelui Stefan Voda si al Vrancioaei. Pentru a se pastra, folclorul trebuie cultivat in sufletele generatiilor tinere ca o valoare spirituala autentica si definitorie. Copiii trebuie invatati de mici sa perceapa si sa traiasca folclorul in toate aspectele sale si sa-l pastreze nealterat.

Barsesti este o localitate in judetul Vrancea, Moldova, Romania. Comuna Birsesti este situata in zona de deal a judetului Vrancea, pe cursul mijlociu al raului Putna, in Depresiunea Vrancei. Conform legendei care circula in ținut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe Stefan cel Mare.

Legenda spune ca locuința batranei Tudora Vrancioaia s-ar fi aflat pe teritoriul actual al comunei Birsesti, pe Dealul Dumbrava si, atunci cand Stefan cel Mare ratacea descurajat prin coclaurile munților, batrana romanca, vrednica si cu mare dragoste de neam, isi trimite pe cei sapte feciori ai ei (Barsan, Bodea, Pavel, Negrila, Spulber, Nistor si Spanea) sa adune toți flacaii ce pazeau oile pe plaiurile Vrancei. Ceata, luptand cu mult eroism, il ajuta pe Stefan sa-i infranga pe dusmani. Drept rasplata, domnitorul daruieste celor sapte feciori eroi, cei sapte munți ai Vrancei pe care sa-i stapaneasca “din neam in neam”, fara vreun amestec si tulburare din partea cuiva. Vrancenii susțin ca, pentru a intari aceasta danie, voievodul ar fi dat vrancenilor un uric, scris cu litere de aur pe piele de vițel, semnat si intarit cu pecetea domneasca. Cei sapte feciori au intemeiat gospodarii vrednice, formand sate carora le-a dat numele lor: Birsesti, Bodesti, Paulesti, Negrilesti, Spulber, Nistoresti si Spinesti. Dupa aceasta legenda, intemeietor al satului Birsesti ar fi acela dintre feciorii babei Tudora care poarta numele de Barsan.

Oricine va dori sa cunoasca aceste frumuseti ale naturii dar si bogatia sufleteasca a oamenilor, valoarea si autenticitatea arhaica a creatiei populare se va opri neindoielnic in Barsesti. Vrancea este numele de basm, cules in preajma focurilor de lupta si izbanda, de pe buzele mileniilor. Este chemarea tulburatoare ce strabate de la Stefan cel Mare si Sfant, peste timpuri, pana in vremurile noastre, Barsesti este vatra de tara din marginea Subcarpatior de Curbura, care de-a lungul secolelor a ramas simbol al libertatii si demnitatii romanesti. Pe aceste pamanturi cineva a aruncat samanta acelui cantec genial-Mioritabalada, dar si bocet cu care ne-am facut cunoscuti in lume datorita lui Alecu Russo si Vasile Alecsandri. Zona de Curbura a Carpatilor este recunoscuta, din punct de vedere seismologic, ca cea mai importanta si insemnata regiune din tara.

Diversitatea multiculturala a comunei Barsesti, straveche vatra de civilizatie si semnificatia sa etnoculturala, pentru cei nascuti pe aceste meleaguri, ne motiveaza, in tentativa noastra de recuperare si activare a constiintei originar-identitare. Ne regasim cu gandul, cu mintea si cu inima la tinutul natal, prin cultivarea radacinilor propriei culturi, prin deprinderi de a purta portul, de a canta cantecele si de a juca jocurile traditionale specifice zonei din care facem parte. Folclorul a fost si va ramane unul din cele mai raspandite moduri de exprimare a spiritului uman, o modalitate de comunicare, o terapie a spiritului. Folclorul romanesc are inca o vitalitate, o stralucire si o putere de seductie reala pe care se cuvine sa le aparam cu fermitate si credinta ce trebuie sa ne calauzeasca in protejarea tuturor valorilor ce tin de adancurile fiintei noastre nationale. Cantecul, dansul, portul, obiceiurile, datinile si traditiile romanesti se bucura de o larga apreciere internationala, pentru originalitatea, diversitatea, rigurozitatea si sinceritatea cu care transmit sentimente profund umane. Sarbatorile la romani sunt prilejul de a fi mai buni, de bucurie si de impacare sufleteasca.

Este necesar sa pastram si sa predam generațiilor urmatoare tradițiile noastre. Copiii asteapta cu nerabdare Sfintele Sarbatori ale Nasterii Domnului, dar si sarbatorile primaverii care incununeaza cu Sarbatoarea Pastelui. Sarbatorile de Craciun, ca si cele de Paste, sunt minunate, mai ales in sate unde se respecta traditiile stravechi. Cand vorbim de obiceiurile de Craciun, vorbim, practic, de obiceiurile de iarna deoarece existau si obiceiuri legate specific de anotimp sau anul ce vine. Practic, Nasterea Domnului Hristos este axul central de care se leaga sau sunt influentate toate aceste obiceiuri si traditii locale, si in sanul restului zonelor unde locuiesc romani. Incepand din ziua de 24 decembrie, Ajunul Craciunului, si pana in miez de noapte, ulitele satului rasuna de glasul micilor colindatori. Ei merg din casa in casa si striga la ferestrele luminate vestind Nasterea pruncului Iisus Hristos. De la Craciun si pana la Boboteaza, copiii umbla cu Steaua. Acest obicei vrea sa ne aminteasca de ,,steaua” care a vestit nasterea pruncului sfant si care i-a calauzit pe cei trei magi. Plugusorul este una din cele mai frumoase si mai vechi datini romanesti. La noi, obiceiul este ca in ajunul Anului Nou sa umble cu Plugusorul flacaii si copii.

Capra este considerata in traditia romaneasca, animalul care arata daca vremea va fi buna sau rea. Obiceiul ,,caprei” a fost, la origine, un ceremonial de cult. In cadrul sarbatorilor din Barsesti, jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor la animale, bogatia recoltelor. Sorcova este un obicei popular romanesc care se practica in toate zonele tarii, nu numai in zona noastra. Astazi Sorcova este confectionata dintr-un bat, in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata sau dintr-o crenguta de brad impodobita.

(material preluat din revista InfoZone nr. 3 decembrie 2012, dupa un articol realizat de inv. Lucretia Istrate, Scoala comuna Barsesti)

    Pentru informatii despre alte programe desfasurate sub egida Uniunii Europene in Romania, cat si pentru informatii detaliate privind procesul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana, puteti sa vizitati pagina de internet a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania. ec.europa.eu/romania
    Acest site nu reprezinta pozitia oficiala a Comisiei Europene. Intreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea si coerenta acestor informatii apartine persoanelor care au initiat pagina web www.tara-vrancei.ro. Toate informatiile, privind Programul National de Dezvoltare Rurala, furnizate in aceasta pagina sunt distribuite GRATUIT si nu sunt destinate comercializarii.