Traditii si obiceiuri din Tara Vrancei
12 Dec 2012
  • Chiparusul –este un ritual de inmormantare specific zonei GAL Tara Vrancei. Acesta este practicat la nivelul comunitatii inca din perioada precrestina si consta in realizarea unui dans in fata casei celui decedat de catre doisprezece barbati cu fetele acoperite de masti traditionale. Asezati unul in spatele celuilalt si legati cu un lant – „lantul vietii”, mascatii danseaza in jurul unui foc, trecand din cand in cand peste acesta ca simbol al purificarii sufletului celui decedat. Motivul „chiparusului” a determinat infiintarea unui ansamblul folcloriccu acelasi numela Nereju, care conservasi promoveaza valori traditionale incontestabile.

  • Incondeierea oualor – reprezinta un vechi obicei al traditiei romanesti in general si al Grupului de Actiune Tara Vrancei, in particular. La nivelul GAL,alegerea oualor care vor fi vopsite are locin miercurea din a patra saptamana de post iar vopsirea lor se face din joia mare pana in ajunul Pastelui. Tehnica traditionala de vopsire a oualor se face prin utilizarea „chisitei” – unealta de incondeiere constituita dintr-un betisor la capatul caruia se fixeaza un tub subtire din tabla, prin care se trec unul sau trei fire de par de porc. Interesant pentru zona GAL Tara Vrancei este faptul ca femeile nu-si imprumuta modelele folosite la vopsirea oualor de Paste.

  • Hora cu scranciob – este un obicei specific zonei GAL Tara Vrancei care are loc in a doua zi de Paste si aduna laolalta toti locuitorii satului care asista la datul in leagan al tinerelor fete. Leganul, numit si „dulap” sau „scranciob”, este construit de tinerii feciori pentru fetele pe care le curteaza. Acestea ii rasplatesc pe flacai pentru truda lor cu oua rosii, pe care le tin in san sau in buzunare. Se spunea ca aceia ce au fost dati in scranciob isi vor indeplini visurile, vor avea un an bogat si vor trece mult mai usor peste greutati.Dupa zilele de Pasti, scranciobul era dezmembrat si depozitat de catre feciorul care se ocupase de instalarea lui si nu se mai folosea decat anul urmator la hora de Pasti.
  • Valaritul – este un alt obicei traditional specific celei de-a doua zi de Paste.  Flacai de insuratoare pleaca prin sat la gosporariile in care sunt fete de maritat, unde alearga dupa acestea prin livezi si prin curti pana cand le prind. In final, feciorii pleaca de la gazde omeniti cu oua rosii, cozonac si pasca. Referitor la acest obicei, Simion Harnea mentiona: “Intelesul si rostul acestui obicei al valaritului e greu de aflat, caci mai toti oamenii iti spun ca asa au apucat din stramosi fara vreo alta lamurire.”
  • Alte obiceiuri de Paste:ciocnitul oualor, suratia (inclusiv pregatirea „pupezelor” – pe care le fac fetele de la Naruja cand se prind surate) si hora;
  • Urari de Craciun si Anul Nou (colindul, plugul, sorcova, ursul, capra)
  • Obiceiuri religioase: Pomana Hramului Bisericii, Pomana Pastelui, Coacerea de mucenici, Scutecele Domnului la Naruja;
  • Ritualuri de nunta (gatitul miresei, furatul miresei, vedrele, chiuitul, batutul brazilor);
  • Balciuri: iarmaroace la Nereju si Vrancioaia, balciul de Sfanta Maria de la Vizantea Livezi, balciurile de la Vidra din zilele de sarbatoare, balciuri traditionale la Naruja etc.
  • Sfatul satesc;
  • Pastoritul si botezul oilor;
  • Claca la culesul porumbului.
    Pentru informatii despre alte programe desfasurate sub egida Uniunii Europene in Romania, cat si pentru informatii detaliate privind procesul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana, puteti sa vizitati pagina de internet a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania. ec.europa.eu/romania
    Acest site nu reprezinta pozitia oficiala a Comisiei Europene. Intreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea si coerenta acestor informatii apartine persoanelor care au initiat pagina web www.tara-vrancei.ro. Toate informatiile, privind Programul National de Dezvoltare Rurala, furnizate in aceasta pagina sunt distribuite GRATUIT si nu sunt destinate comercializarii.